Perioada de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) s-a încheiat la 31 august 2026. Ultimele cereri de plată puteau fi transmise Comisiei Europene până la 30 septembrie 2026, iar plățile aferente Mecanismului de redresare și reziliență trebuie încheiate până la 31 decembrie 2026. În același timp, numeroase investiții finanțate prin PNRR se află încă în curs de execuție, ceea ce ridică probleme privind continuarea lucrărilor și sursa din care vor fi acoperite costurile rămase. Potrivit bilanțului Guvernului, citat în presă la începutul lunii septembrie 2026, peste 2.000 de lucrări sunt încă nefinalizate.
Pentru constructori, subcontractanți și furnizori, inclusiv pentru companiile din Turcia, Italia, Spania sau China care execută lucrări publice în România, întrebarea practică este cine plătește lucrările executate după această dată și ce se întâmplă cu respectivele contracte de achiziție publică în curs de execuție. Legea nr. 183/2026 privind închiderea operațională și financiară a Planului național de redresare și reziliență („Legea nr. 183/2026”) reglementează în principal relația dintre stat și beneficiarii finanțării și stabilește reguli pentru închiderea programului, clasificarea investițiilor și continuarea anumitor angajamente legale. În paralel, Legea nr. 141/2026 privind aplicarea unor măsuri pentru accelerarea implementării investițiilor publice în domeniul construcțiilor („Legea nr. 141/2026”) introduce mecanisme speciale pentru recepția unor lucrări de construcții. În schimb, raporturile dintre autoritatea contractantă și constructor rămân guvernate de contractul de achiziție publică, de dispozițiile Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice („Legea nr. 98/2016”) și, în completare, de normele de drept comun aplicabile. Încetarea sau modificarea finanțării europene nu echivalează, prin ea însăși, cu încetarea contractului de lucrări și nici cu stingerea obligațiilor de plată ale autorității contractante.
1. Calendarul închiderii PNRR și ce se schimbă pentru proiectele în curs
Legea nr. 183/2026 privind închiderea PNRR a fost promulgată la 28 august 2026. Aceasta stabilește că beneficiarii au obligația de a finaliza activitățile din proiecte în perioada de implementare și cel târziu până la 31 august 2026, iar cheltuielile aferente activităților realizate după acest termen-limită nu mai pot fi autorizate la plată din fondurile PNRR.
Această limitare privește însă eligibilitatea cheltuielilor în cadrul mecanismului de finanțare, nu existența obligațiilor asumate de beneficiari față de executanții lucrărilor.
Distincția este esențială. O lucrare poate să nu mai fie eligibilă pentru decontare din PNRR, fără ca acest fapt să înlăture automat obligația autorității contractante de a plăti prestațiile datorate potrivit contractului de achiziție publică.
2. Ce prevede Legea nr. 183/2026 pentru investițiile nefinalizate
Legea nr. 183/2026 clasifică investițiile după stadiul lor de realizare la 31 august 2026. Pentru cele aflate încă în implementare, regulile principale sunt următoarele:
- beneficiarii au obligația de a finaliza investițiile până la 31 decembrie 2026, din surse proprii și/sau din alte surse legal constituite;
- beneficiarii raportează lunar coordonatorilor de reforme și/sau investiții progresul fizic și financiar, iar raportul final se depune până la 15 ianuarie 2027;
- nefinalizarea până la 31 decembrie 2026 atrage recuperarea sumelor de la beneficiari, proporțional cu gradul de neîndeplinire a indicatorilor asumați;
- pentru reformele și/sau investițiile eliminate din PNRR, se reglementează continuarea anumitor angajamente legale existente și plata acestora din bugetele beneficiarilor ori din alte surse legal constituite, în condițiile prevăzute de lege.
Separat, Legea nr. 141/2026 introduce un mecanism facultativ care permite, în condițiile expres prevăzute de lege, admiterea recepției la terminarea lucrărilor, chiar dacă anumite lucrări auxiliare nu sunt finalizate (cu suspendarea recepției pentru acestea). Aplicarea mecanismului este condiționată de respectarea cerințelor prevăzute de lege privind natura lucrărilor nefinalizate, funcționalitatea și siguranța construcției, precum și limite valorice pentru lucrările auxiliare. Aceste lucrări trebuie finalizate în termenul stabilit de lege, care nu poate depăși 120 de zile de la semnarea procesului-verbal de recepție, cu excepțiile expres prevăzute.
3. O.U.G. nr. 41/2025: suspendarea și denunțarea contractelor de finanțare
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2025 pentru instituirea unor măsuri în domeniul gestionării investițiilor finanțate din PNRR și din fonduri publice naționale („O.U.G. nr. 41/2025”) a intrat în vigoare la 19 august 2025. Reglementarea a permis, între altele, denunțarea unilaterală a contractelor de finanțare pentru care nu fuseseră inițiate proceduri de achiziție și, respectiv, suspendarea celor fără ordin de începere a lucrărilor. Continuarea finanțării investițiilor cu progres fizic sub 30% a fost condiționată de aprobarea Guvernului prin memorandum.
Pentru constructori, aspectul esențial este că măsurile privind contractele de finanțare nu determină automat suspendarea sau încetarea contractelor de achiziție publică. Un contract de lucrări poate continua să producă efecte juridice chiar dacă finanțarea inițială este suspendată, redusă sau eliminată.
4. Schimbarea sursei de finanțare și contractul de achiziție publică
Ieșirea investiției din PNRR nu modifică, prin ea însăși, prețul, termenele sau obligațiile de plată din contractul de achiziție publică. Autoritatea contractantă rămâne debitorul plății pentru lucrările executate și recepționate conform contractului, iar Legea nr. 183/2026 prevede expres că angajamentele legale existente se execută potrivit clauzelor contractuale, cu plata din alte surse legal constituite.
Modificarea contractului (art. 221 din Legea nr. 98/2016)
Prelungirea termenelor, reducerea obiectului sau reeșalonarea plăților trebuie să se încadreze în unul dintre cazurile permise de art. 221 alin. (1) din Legea nr. 98/2016: clauze de revizuire clare, precise și fără echivoc [lit. a)], lucrări suplimentare de cel mult 50% din valoarea inițială [lit. b)], circumstanțe pe care o autoritate diligentă nu le putea prevedea [lit. c)], modificări nesubstanțiale [lit. e)] sau modificări de valoare redusă, sub 15% din prețul inițial pentru lucrări [lit. f)]. Potrivit art. 222 alin. (1), orice altă modificare substanțială impune organizarea unei noi proceduri de atribuire.
Încetarea contractului de către autoritate
Legea nr. 98/2016 permite denunțarea unilaterală de către autoritatea contractantă în cazuri limitate. Art. 222 alin. (2) o permite atunci când contractul a fost modificat cu încălcarea regulilor privind modificarea. Art. 223 alin. (1) o permite dacă, la atribuire, contractantul se afla într-o situație de excludere potrivit art. 164–167 sau dacă Curtea de Justiție a Uniunii Europene a constatat o încălcare gravă a dreptului Uniunii. În ambele cazuri, dreptul de denunțare trebuie prevăzut în documentația de atribuire.
Pierderea finanțării PNRR nu figurează printre aceste cazuri. Prin urmare, simpla invocare a lipsei fondurilor nu este suficientă, prin ea însăși, pentru a justifica încetarea contractului în temeiul acestor dispoziții. Legalitatea unei asemenea măsuri trebuie analizată în raport cu clauzele contractuale, cu eventualele alte temeiuri legale aplicabile și cu dreptul comun. Totodată, trebuie avute în vedere consecințele încetării asupra lucrărilor deja executate, asupra sumelor scadente și asupra eventualelor despăgubiri datorate contractantului.
Ați primit o notificare de suspendare sau de încetare ori aveți facturi neachitate într-un contract finanțat inițial din PNRR? Analizăm contractul și documentele de execuție și vă spunem ce pași pot fi făcuți.
5. Plata lucrărilor executate și dobânzile de întârziere
În materia contractelor de achiziție publică, termenele de plată sunt reglementate de Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată rezultând din contracte încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități contractante („Legea nr. 72/2013”).
Legea nr. 72/2013 stabilește regulile aplicabile contractelor de achiziție publică:
- autoritatea contractantă plătește în cel mult 30 de zile calendaristice de la primirea facturii sau a unei cereri de plată echivalente;
- un termen de cel mult 60 de zile poate fi convenit numai dacă este prevăzut expres în contract și în documentația de achiziție și este justificat obiectiv;
- procedura de recepție sau de verificare nu poate depăși, în principiu, 30 de zile de la primirea bunurilor sau prestarea serviciilor;
- la întârziere, se datorează dobânda legală penalizatoare, egală cu rata dobânzii de referință plus 8 puncte procentuale, precum și daune-interese minime de 40 de euro;
- clauzele care exclud dobânda penalizatoare sunt considerate abuzive.
Închiderea perioadei de eligibilitate PNRR nu constituie, prin ea însăși, un temei pentru refuzul plății unor prestații datorate în baza unui contract de achiziție publică. Dreptul antreprenorului la plată depinde de îndeplinirea obligațiilor contractuale și de condițiile stabilite pentru certificarea, recepția și decontarea lucrărilor. Trebuie verificate în special situațiile de lucrări, certificatele de plată, procesele-verbale de recepție, documentele justificative și procedurile contractuale de facturare.
6. Ajustarea prețului
Art. 222² din Legea nr. 98/2016 reglementează posibilitatea ajustării prețului contractului atunci când, pe parcursul executării, se modifică indicii de preț ai elementelor care au stat la baza fundamentării ofertei, iar această evoluție se reflectă în costurile contractului. Mecanismul de ajustare, indicii utilizați și sursa datelor trebuie să fie prevăzute în documentația de atribuire și în contract.
Pentru contractele de lucrări cu o durată de derulare mai mare de 6 luni, autoritatea contractantă are obligația de a include clauze de ajustare sau de revizuire a prețului. Prelungirea duratei de execuție nu generează, prin ea însăși, un drept automat la ajustarea prețului, fiind necesară verificarea clauzelor contractuale și a condițiilor legale aplicabile.
În contractele care utilizează condiții de tip FIDIC sau alte modele contractuale complexe, notificarea la timp a evenimentelor care generează costuri suplimentare poate fi decisivă pentru conservarea drepturilor antreprenorului.
7. Garanția de bună execuție
Întârzierile în executarea lucrărilor pot determina autoritatea contractantă să formuleze pretenții asupra garanției de bună execuție. O asemenea măsură trebuie însă analizată în raport cu obligațiile efectiv neîndeplinite, condițiile contractuale, normele aplicabile și natura instrumentului de garantare.
În special, trebuie verificat dacă întârzierea este imputabilă antreprenorului sau dacă a fost determinată, integral ori parțial, de suspendarea lucrărilor, neplata sumelor datorate, lipsa accesului la amplasament ori alte împrejurări aflate în sfera de responsabilitate a autorității contractante. Trebuie analizate și condițiile notificării prealabile a pretenției, precum și documentele necesare pentru executarea garanției.
Legea nr. 141/2026 conține, de asemenea, dispoziții speciale privind eliberarea progresivă a garanției de bună execuție, relevante pentru investițiile care intră în domeniul său de aplicare.
Pentru constructori, este importantă monitorizarea termenelor de valabilitate ale garanțiilor și formularea în scris, în timp util, a obiecțiilor față de eventualele pretenții nejustificate.
8. Subcontractanți și furnizori
Art. 218 din Legea nr. 98/2016 permite plata directă a subcontractanților de către autoritatea contractantă pentru partea din contract executată de aceștia, la solicitarea subcontractantului și potrivit graficului contractual agreat, dacă natura contractului permite această modalitate, iar subcontractantul a optat pentru ea.
Opțiunea trebuie exprimată la momentul încheierii contractului de achiziție publică sau, după caz, la introducerea subcontractantului în contract. Plata se realizează după confirmarea prestației prin documentele agreate de părți. Dacă antreprenorul blochează în mod nejustificat confirmarea, legea permite confirmarea prestației de către autoritatea contractantă și subcontractant.
9. Suspendarea lucrărilor pentru neplată și litigii
Legea nr. 98/2016 nu reglementează suspendarea executării lucrărilor de către contractant, iar suspendarea unilaterală a lucrărilor nu trebuie decisă exclusiv pe baza existenței unor facturi restante. Contractul poate conține proceduri speciale privind notificarea neplății, termenele de remediere, suspendarea execuției și eventualele consecințe ale unei suspendări nejustificate.
În completare, Codul civil reglementează excepția de neexecutare (art. 1556), dar invocarea ei într-un contract de achiziție publică trebuie analizată cu prudență, pe baza clauzelor contractuale.
Conform art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, litigiile privind executarea, anularea, nulitatea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor de achiziție publică se soluționează în primă instanță, de urgență și cu precădere, de secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul autorității contractante sau sediul social ori domiciliul reclamantului. Cauzele sunt soluționate de complete specializate în achiziții publice, în condițiile și termenele prevăzute de lege.
În cazul contractelor care conțin clauze compromisorii, trebuie verificată separat validitatea și aplicabilitatea convenției arbitrale.
Alegerea remediului juridic trebuie să țină seama atât de obiectivul imediat — recuperarea sumelor restante, contestarea suspendării ori împiedicarea unei încetări nejustificate — cât și de posibilitatea continuării proiectului.
10. Ce ar trebui să facă acum constructorii implicați în proiecte PNRR
- Documentați lucrările executate până la 31 august 2026 și după această dată: situații de lucrări, procese-verbale de recepție, jurnal de șantier, corespondență cu dirigintele de șantier.
- Emiteți facturile la termen și urmăriți data primirii lor de către autoritate, de la care curge termenul de plată.
- Notificați în scris autoritatea pentru facturile restante și, dacă este cazul, calculați dobânda penalizatoare datorată.
- Transmiteți notificările necesare și pentru întârzieri, costuri suplimentare, prelungirea termenelor și eventuale încălcări ale obligațiilor autorității contractante.
- Verificați orice notificare de suspendare sau de încetare: temeiul legal, clauza contractuală invocată și termenele de răspuns.
- Verificați termenele de valabilitate ale scrisorilor de garanție și răspundeți în scris la orice pretenție asupra garanției de bună execuție.
- În cazul neplății, suspendării sau încetării contractului, analizați din timp opțiunile de negociere, revendicare contractuală și litigiu.
Întrebări frecvente
Autoritatea poate refuza plata pentru că investiția nu mai este finanțată din PNRR?
Nu. Legea nr. 183/2026 prevede că angajamentele legale existente se execută potrivit clauzelor contractuale, iar plățile se fac din bugetul propriu al beneficiarului sau din alte surse. Pierderea finanțării europene nu este, prin ea însăși, un motiv legal de refuz al plății lucrărilor executate.
Ce se întâmplă dacă lucrarea nu este terminată până la 31 decembrie 2026?
Beneficiarul riscă recuperarea sumelor primite din PNRR, proporțional cu indicatorii neîndepliniți. Sancțiunea privește relația cu finanțatorul; obligațiile dintre autoritate și constructor rămân cele din contract.
Autoritatea poate denunța unilateral contractul de lucrări din lipsă de fonduri?
Nu. Cazurile de denunțare unilaterală din art. 222 alin. (2) și art. 223 din Legea nr. 98/2016 nu includ lipsa finanțării. La fel, orice cauză de încetare se analizează pe baza contractului și a dreptului comun.
Ce dobândă pot cere pentru facturile neplătite?
Dacă sunt îndeplinite condițiile legale, se poate solicita dobânda legală penalizatoare prevăzută de Legea nr. 72/2013, respectiv rata de referință plus 8 puncte procentuale, precum și daune-interese minime de 40 de euro.
Pot suspenda lucrările dacă autoritatea nu plătește?
Posibilitatea suspendării depinde de clauzele contractuale și de condițiile legale aplicabile. O suspendare nejustificată poate genera consecințe pentru antreprenor, motiv pentru care este necesară verificarea prealabilă a procedurilor și notificărilor contractuale.
Se poate face recepția dacă au rămas lucrări auxiliare nefinalizate?
Legea nr. 141/2026 permite, în anumite condiții, utilizarea unui mecanism special de recepție, cu suspendarea recepției pentru lucrările auxiliare nefinalizate. Aplicarea acestuia depinde de îndeplinirea cerințelor legale, inclusiv a limitelor valorice și a termenelor de finalizare.
Unde se judecă litigiile privind executarea contractului?
În primă instanță, competența aparține secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul autorității contractante sau sediul social ori domiciliul reclamantului, în condițiile prevăzute de lege.
Adesman & Asociații asistă constructori, subcontractanți, furnizori și autorități contractante în executarea contractelor de achiziție publică, în negocierea actelor adiționale și în litigiile privind plata lucrărilor, garanțiile și încetarea contractelor. Aflați mai multe despre practica noastră de achiziții publice și parteneriate public-private.
Vreți să știți cum vă afectează închiderea PNRR contractele în curs? Discutați cu echipa noastră de achiziții publice.
Materialul are caracter exclusiv informativ și general și nu reprezintă consultanță juridică. Regimul aplicabil trebuie analizat în funcție de contractul concret și de legislația în vigoare la data analizei.
