Prima întrebare a unui investitor străin care cumpără un imobil în România este dacă are voie să dețină terenul. Răspunsul depinde de cine cumpără (persoană fizică sau companie, din Uniunea Europeană ori dintr-un stat terț), de ce se cumpără (teren sau construcție) și de locul în care se află terenul: în intravilan, adică în zona construită a localității, sau în extravilan, cu folosință agricolă ori forestieră.
Un cumpărător din Germania, Austria sau Italia are, în principiu, aceleași drepturi ca un cumpărător român. Un cetățean sau o persoană juridică dintr-un stat terț, precum Turcia, China ori Israel, poate dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor numai în condițiile prevăzute de tratatele internaționale aplicabile, pe bază de reciprocitate și în condițiile Legii nr. 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetățenii străini și apatrizi, precum și de către persoanele juridice străine („Legea nr. 312/2005”). În lipsa unui asemenea temei, poate dobândi construcția, iar asupra terenului poate avea, în funcție de structura juridică a tranzacției, un drept de superficie sau poate utiliza o structură investițională prin intermediul unei societăți românești.
Vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan este supusă procedurii speciale reglementate de Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului („Legea nr. 17/2014”), care presupune respectarea dreptului de preempțiune, îndeplinirea formalităților administrative și obținerea avizelor necesare (dacă este cazul), indiferent de cetățenia sau naționalitatea părților, cu respectarea condițiilor specifice aplicabile dobânditorilor și a excepțiilor expres reglementate.
Prezentul ghid reflectă cadrul legislativ în vigoare la data de 17 noiembrie 2026.
1. Cadrul legal: Constituția României și Legea nr. 312/2005
Potrivit art. 44 alin. (2) din Constituția României, cetățenii străini și apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condițiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană și din alte tratate internaționale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condițiile prevăzute prin lege organică, precum și prin moștenire legală. Restricția privește doar terenurile, sens în care apartamentele, casele și clădirile pot fi cumpărate de orice străin.
Legea nr. 312/2005 prevede următoarele reguli:
- cetățenii statelor UE și SEE, apatrizii cu domiciliul într-un stat membru sau în România și persoanele juridice constituite potrivit legii unui stat membru UE dobândesc terenuri în aceleași condiții ca cetățenii români (art. 3 din Legea nr. 312/2005);
- cetățenii și persoanele juridice din state terțe pot dobândi terenuri numai în condițiile reglementate prin tratate internaționale, pe bază de reciprocitate, și nu în condiții mai favorabile decât cele aplicabile cetățenilor UE (art. 6 din Legea nr. 312/2005). Începând cu anul 2021, în această categorie intră și cetățenii și societățile din Regatul Unit;
- cetățenii străini și apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor situate în România prin moștenire legală, indiferent de cetățenie.
2. Investitorii din afara UE: superficie sau societate românească
Tratatele bilaterale de protecție a investițiilor nu conțin, de regulă, dreptul de a dobândi terenuri, astfel încât, în lipsa unui temei juridic aplicabil care să permită dobândirea dreptului de proprietate în condiții de reciprocitate, notarul public nu poate autentifica un contract de vânzare a terenului către aceste persoane.
În acest caz, există două soluții:
Dreptul de superficie
Potrivit art. 693 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil („Codul civil”), superficia este dreptul de a avea sau de a edifica o construcție pe terenul altuia, iar conform art. 694 din Codul civil, dreptul de superficie se poate constitui pe o perioadă de cel mult 99 de ani, cu posibilitatea reînnoirii. Cumpărătorul din China sau Turcia al unei case dobândește proprietatea asupra construcției și un drept de superficie asupra terenului, ambele înscrise în cartea funciară.
Societatea înregistrată în România
O societate constituită în România este persoană juridică română, chiar dacă toți asociații sunt străini, și poate dobândi terenuri ca orice societate românească. În funcție de natura, valoarea și domeniul investiției, aceasta poate fi supusă procedurii de examinare și autorizare prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46/2022 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/452 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune, respectiv trebuie îndeplinită condiția notificării către Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe („CEISD”), de exemplu în domeniul energiei (detalii în ghidul nostru despre autorizarea investițiilor străine în România).
Dacă terenul este deținut deja de o persoană juridică română, se poate cumpăra societatea însăși, cu avantajele și riscurile explicate în articolul despre share deal și asset deal.
3. Teren intravilan și construcții
Terenurile situate în intravilan și construcțiile pot fi, în principiu, înstrăinate fără restricții, cu excepția situațiilor în care trebuie respectat dreptul de preempțiune, inclusiv cel al statului sau, după caz, al unităților administrativ-teritoriale la vânzarea monumentelor istorice, potrivit Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.
Există posibilitatea introducerii terenurilor din extravilan în intravilan în condițiile legislației urbanistice, prin documentații PUG sau PUZ aprobate potrivit legii.
4. Terenurile agricole din extravilan: Legea nr. 17/2014
Vânzarea terenurilor agricole din extravilan este reglementată de Legea nr. 17/2014, modificată substanțial prin Legea nr. 175/2020, apoi prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 104/2022 și prin Legea nr. 116/2024. Procedura se aplică oricărui cumpărător, român sau străin.
Dreptul de preempțiune
Vânzătorul depune la primărie o ofertă, afișată timp de 45 de zile lucrătoare. Preemptorii pot cumpăra la același preț și în aceleași condiții, în ordinea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 17/2014: (I) coproprietarii, soțul, rudele și afinii până la gradul al treilea; (II) proprietarii investițiilor agricole de pe teren și arendașii; (III) proprietarii și arendașii terenurilor vecine; (IV) tinerii fermieri; (V) Academia de Științe Agricole și Silvice, unitățile de cercetare și instituțiile de învățământ cu profil agricol; (VI) persoanele fizice cu domiciliul sau reședința în localitatea unde se află terenul sau în localitățile vecine; (VII) statul, prin Agenția Domeniilor Statului.
Condițiile pentru ceilalți cumpărători
Dacă niciun preemptor nu își exercită dreptul de preempțiune, terenul poate fi vândut unei persoane fizice care, cu cel puțin 5 ani înainte de înregistrarea ofertei, are domiciliul sau reședința în România, desfășoară activități agricole pe teritoriul național și este înregistrată la autoritățile fiscale române [art. 4¹ alin. (1) din Legea nr. 17/2014].
În cazul persoanelor juridice, acestea trebuie să îndeplinească cumulativ condițiile privind existența unui sediu în România și desfășurarea activităților agricole pe teritoriul național de cel puțin 5 ani, realizarea a minimum 75% din veniturile totale ale ultimilor 5 ani fiscali din activități agricole, precum și cerințele privind domiciliul sau sediul asociaților ori acționarilor care dețin controlul societății. Dacă niciun potențial cumpărător nu îndeplinește aceste condiții în termenul legal, terenul poate fi vândut oricărei persoane fizice sau juridice care are dreptul legal de a-l dobândi, cu respectarea celorlalte dispoziții aplicabile.
Avize, termene și sancțiuni
- terenurile agricole situate în extravilan aflate la cel mult 30 km de frontiera de stat și de țărmul Mării Negre sau la cel mult 2.400 m de obiectivele speciale necesită, în condițiile art. 3 din Legea nr. 17/2014, avizul Ministerului Apărării Naționale, iar în cazul terenurilor pe care sunt situate situri arheologice, avizul Ministerului Culturii;
- contractul de vânzare se încheie pe baza avizului final emis de structurile teritoriale ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (până la 30 ha) sau de structura centrală (peste 30 ha), potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 17/2014; în practică, durata procedurii poate varia, fiind estimată orientativ la 3–6 luni;
- vânzarea fără respectarea dreptului de preempțiune sau fără obținerea avizelor obligatorii este lovită de nulitate absolută (art. 16 din Legea nr. 17/2014);
- revânzarea terenurilor agricole situate în extravilan înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărare atrage, în condițiile legii, un impozit de 80% asupra diferenței pozitive de valoare, determinată potrivit valorilor notariale, impozit aplicabil și în cazul vânzării pachetului de control al unei societăți, dacă aceste terenuri reprezintă peste 25% din activele sale și sunt îndeplinite condițiile legale (art. 4² din Legea nr. 17/2014).
Pentru proiectele fotovoltaice și eoliene, terenul agricol se închiriază de obicei sau se grevează cu superficie, iar cumpărarea se face după introducerea în intravilan (vezi articolul despre due diligence pentru proiectele fotovoltaice și BESS).
Terenurile forestiere
Vânzarea terenurilor din fondul forestier național proprietate privată este reglementată de Legea nr. 331/2024 privind Codul silvic („Codul silvic”) și se realizează cu respectarea dreptului de preempțiune, exercitat, în ordine, de coproprietari, proprietarii terenurilor învecinate incluse în fondul forestier național, statul român, prin Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, și unitățile administrativ-teritoriale, la preț și în condiții egale [art. 53 alin. (1) din Codul silvic].
Pregătiți cumpărarea unui teren sau a unei clădiri în România? Verificăm dacă puteți dobândi imobilul direct și ce structură este potrivită.
5. Forma contractului și cartea funciară
Potrivit art. 1.244 din Codul civil, convențiile care strămută sau constituie drepturi reale ce urmează a fi înscrise în cartea funciară se încheie prin înscris autentic, sub sancțiunea nulității absolute. Vânzarea se semnează, așadar, la un notar public din România.
Cartea funciară este registrul public al imobilelor, ținut de oficiile de cadastru din subordinea Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară („ANCPI”), potrivit Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 („Legea nr. 7/1996”). Extrasul de informare poate fi cerut de oricine, inclusiv online, și indică proprietarul, sarcinile, sechestrele, servituțile și litigiile notate. Extrasul pentru autentificare este solicitat de notar înainte de semnare și, pentru o perioadă de 10 zile lucrătoare, nu permite efectuarea altor înscrieri în cartea funciară, cu excepția celei pentru care a fost emis. După semnare, notarul solicită înscrierea dreptului de proprietate al cumpărătorului în cartea funciară.
Cumpărătorul străin care nu deține un cod numeric personal românesc trebuie să obțină un număr de identificare fiscală (NIF), în condițiile legislației fiscale. Dacă nu cunoaște limba română, la autentificarea contractului este necesară asigurarea traducerii printr-un interpret autorizat sau de către notar, în condițiile legii, iar procurile întocmite în străinătate trebuie, după caz, apostilate ori supralegalizate și însoțite de traduceri legalizate, cu respectarea excepțiilor prevăzute de tratatele internaționale. Notarul verifică, potrivit legislației privind prevenirea spălării banilor, beneficiarul real și sursa fondurilor.
6. Due diligence înainte de semnare
- titlul vânzătorului și istoricul proprietății, cu atenție la cererile de restituire formulate potrivit Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 sau potrivit legilor fondului funciar;
- sarcinile și litigiile notate în cartea funciară, precum și litigiile care nu sunt notate, verificate pe portalul instanțelor judecătorești;
- concordanța dintre teren, documentația cadastrală și cartea funciară (suprafață, vecinătăți, acces la drum public);
- situația urbanistică: regimul intravilan sau extravilan, PUG și PUZ aplicabile, interdicțiile de construire. Solicitați un certificat de urbanism de informare și citiți analiza noastră despre certificatul de urbanism după Legea nr. 169/2026; dacă proiectul depinde de un PUZ, verificați și riscul descris în articolul despre PUZ revocat și Decizia ÎCCJ nr. 91/2026;
- pentru construcții: autorizația de construire, procesul-verbal de recepție, certificatul de performanță energetică și certificatul fiscal privind impozitele locale.
7. Costuri și taxe
- Impozitul pe transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal este datorat de vânzătorul persoană fizică și reprezintă 3% din valoarea tranzacției pentru imobilele deținute cel mult 3 ani, respectiv 1% pentru cele deținute mai mult de 3 ani, baza de calcul neputând fi, de regulă, inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piață al camerei notarilor publici, impozitul fiind calculat și încasat de notar la autentificarea contractului [art. 111 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal („Codul fiscal”)].
- Onorariul notarial se calculează gradual, în funcție de valoarea imobilului, plus TVA.
- Tariful ANCPI pentru intabularea dreptului de proprietate este un procent din valoarea imobilului, fiind mai ridicat în cazul persoanelor juridice; se adaugă tariful pentru extrase.
- Livrarea construcțiilor vechi și a terenurilor neconstruibile este, ca regulă, scutită de TVA, în condițiile art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal. Livrarea taxabilă a construcțiilor noi și a terenurilor construibile este supusă cotei standard de 21%. Pentru anumite locuințe livrate ca parte a politicii sociale se aplică cota redusă de 11%, în condițiile art. 291 din Codul fiscal. Cota de 9% pentru anumite locuințe a avut caracter tranzitoriu și s-a aplicat până la 31 iulie 2026, în condițiile prevăzute de Legea nr. 141/2025.
- Impozitele locale pe clădiri și pe teren se plătesc anual la primărie; noul proprietar depune declarația fiscală în 30 de zile de la dobândire. Legea nr. 239/2025 a modificat de la 1 ianuarie 2026 regulile de calcul.
8. Promisiunea de vânzare și avansul
Vânzarea este de obicei precedată de o promisiune de vânzare (antecontract). Potrivit art. 1.279 alin. (3) din Codul civil, dacă promitentul refuză să încheie contractul, cealaltă parte poate obține o hotărâre judecătorească care ține loc de contract, dacă sunt îndeplinite condițiile de validitate. În cazul terenurilor agricole din extravilan, aceasta presupune parcurgerea procedurii prevăzute de Legea nr. 17/2014. Promisiunea poate fi notată în cartea funciară, devenind opozabilă terților. Recomandăm o promisiune autentică, cu condiții suspensive (rezultatul due diligence, avize, finanțare, radierea ipotecilor), cu o regulă clară privind arvuna sau avansul și cu plata prin cont bancar.
Ce trebuie să faceți
- Stabiliți dacă puteți cumpăra direct terenul (UE/SEE) sau aveți nevoie de superficie ori de o societate românească.
- Cereți extrasul de carte funciară de informare și un certificat de urbanism de informare înainte de a negocia prețul.
- Pentru teren agricol din extravilan, planificați 3–6 luni pentru preempțiune și avize.
- Faceți due diligence juridic, tehnic și urbanistic; obțineți NIF-ul și pregătiți procurile apostilate.
- Semnați o promisiune autentică, cu condiții suspensive și plata prin cont bancar, iar după vânzare depuneți declarația fiscală la primărie în 30 de zile.
Întrebări frecvente
Poate un cetățean german sau austriac să cumpere teren în România?
Da, în aceleași condiții ca un român (art. 3 din Legea nr. 312/2005). Pentru terenurile agricole din extravilan se aplică procedura prevăzută de Legea nr. 17/2014, ca pentru orice cumpărător.
Poate un cetățean din Turcia, China sau Israel să cumpere o casă în România?
Poate cumpăra construcția, dar nu și terenul, în lipsa unui tratat care să permită expres acest lucru. Asupra terenului dobândește un drept de superficie sau poate cumpăra imobilul printr-o societate românească.
Poate o firmă românească cu acționari străini să cumpere teren agricol?
Da, dar pentru teren din extravilan trebuie parcursă procedura de preempțiune. Fără îndeplinirea condițiilor de 5 ani privind sediul, veniturile agricole și asociații, societatea poate cumpăra doar dacă nu se prezintă niciun preemptor sau cumpărător eligibil.
Cine plătește taxele la cumpărarea unui imobil?
Vânzătorul persoană fizică plătește impozitul de 3% sau 1%. Cumpărătorul suportă, de regulă, onorariul notarial și tariful de intabulare, dacă părțile nu convin altfel.
Trebuie să fiu prezent în România la semnare?
Nu. Puteți semna prin mandatar, pe baza unei procuri autentice date la un notar din străinătate sau la un consulat român, apostilată dacă este cazul și tradusă, care descrie exact imobilul și condițiile vânzării.
Adesman & Asociații asistă cumpărători străini, persoane fizice și companii, la achiziția de terenuri și clădiri în România, de la structurarea investiției și due diligence până la semnare și intabulare. Aflați mai multe despre practica noastră de drept imobiliar, construcții și infrastructură și despre echipa de drept fiscal.
Doriți să cumpărați un teren sau o clădire în România? Discutați cu echipa noastră de drept imobiliar.
Materialul are caracter exclusiv informativ și general și nu reprezintă consultanță juridică. Regimul juridic aplicabil trebuie analizat în funcție de situația concretă a fiecărei tranzacții și de legislația în vigoare la data analizei.



