Situația premisă este următoarea: un dezvoltator obține certificatul de urbanism pe baza unui plan urbanistic zonal (PUZ) aprobat de consiliul local, plătește proiectul și obține avizele. Înainte de emiterea autorizației de construire, PUZ își pierde valabilitatea: fie expiră termenul pentru care a fost aprobat, fie consiliul local revocă hotărârea de aprobare, considerând-o nelegală, fie instanța de contencios administrativ o anulează. Ca o completare, de la 25 august 2026, legea aplicabilă s-a schimbat. Legea nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor („Codul urbanismului”), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 10 august 2026, a abrogat Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Prin Decizia nr. 91 din 21 septembrie 2026, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 3 noiembrie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept („ÎCCJ”) a stabilit că valabilitatea documentației de urbanism se extinde de drept pentru procedura de autorizare deja începută, chiar dacă hotărârea de aprobare a fost ulterior revocată pentru nelegalitate. Decizia este obligatorie pentru instanțe de la data publicării în Monitorul Oficial, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Decizia interpretează art. 56 alin. (5) din Legea nr. 350/2001 și art. 28 alin. (2) din normele metodologice de aplicare a acesteia. În motivare, ÎCCJ se sprijină și pe art. 2 alin. (2¹) din Legea nr. 50/1991, potrivit căruia procedura de autorizare începe odată cu depunerea cererii pentru emiterea certificatului de urbanism. Deși aceste acte au fost abrogate prin Codul urbanismului, decizia rămâne relevantă pentru procedurile aflate în curs. Pentru a înțelege ce înseamnă decizia pentru un proiect concret, trebuie separate trei situații: revocarea PUZ, anularea lui de către instanță și aplicarea dispozițiilor tranzitorii ale Codului.

1. Revocare, anulare, dispoziții tranzitorii: trei întrebări diferite

Revocarea și anularea hotărârii de aprobare a PUZ ridică aceeași problemă: dacă și din ce moment mai produce efecte PUZ. Dispozițiile tranzitorii ale Codului urbanismului privesc un aspect distinct și anume: ce lege se aplică procedurii de autorizare aflate în curs (începute înainte de 25 august 2026)? Cele două planuri se completează, dar nu se confundă, ci trebuie să fie analizate separat.

Revocarea PUZ de către consiliul local

  • cine decide: consiliul local care a aprobat PUZ, printr-o nouă hotărâre, de regulă pentru că PUZ încalcă documentația de urbanism de rang superior (de exemplu, PUG);
  • natura actului: hotărârea de aprobare a PUZ este un act administrativ cu caracter normativ (Decizia ÎCCJ nr. 12/2021, pronunțată în recurs în interesul legii); emitentul nu poate cere instanței anularea propriului act normativ (Decizia ÎCCJ nr. 74/2023), astfel încât revocarea este calea la care se recurge;
  • efecte: potrivit Deciziei nr. 91/2026, revocarea nu poate înlătura retroactiv efectele deja produse în favoarea beneficiarului de bună-credință; ca o consecință, procedurile de autorizare începute cât timp PUZ era în vigoare pot continua pe baza acestuia.

Anularea hotărârii de aprobare de către instanță

  • cine decide: instanța de contencios administrativ, sesizată de o persoană vătămată sau de prefect, în exercitarea controlului de legalitate; actele administrative cu caracter normativ pot fi atacate oricând [art. 11 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 („Legea nr. 554/2004”)];
  • efecte: hotărârea definitivă de anulare a PUZ este general obligatorie și produce efecte numai pentru viitor (art. 23 din Legea nr. 554/2004); potrivit Codului urbanismului [art. 361 alin. (7)], după anularea unui PUZ devin direct aplicabile prevederile PUG în vigoare;
  • certificatele de urbanism și autorizațiile de construire deja emise nu sunt anulate în mod automat: conform Deciziei CCR nr. 208/2025, legalitatea fiecărui act individual se analizează de la caz la caz, în raport cu legea în vigoare la data emiterii sale;
  • Decizia nr. 91/2026 nu privește această situație; considerentele sale pot fi însă invocate de beneficiar din două motive. În primul rând, ÎCCJ reține că valabilitatea documentației de urbanism poate fi afectată atât prin ajungerea la termen, cât și prin revocare sau anulare. În al doilea rând, întreaga soluție se întemeiază pe aplicarea mutatis mutandis, în materia revocării, a raționamentului dezvoltat de CCR pentru anularea judiciară a actelor normative.

Dispozițiile tranzitorii ale Codului urbanismului

  • ce stabilesc: legea aplicabilă procedurilor de autorizare începute înainte de 25 august 2026; nu reglementează aplicabilitatea PUZ;
  • regula: procedurile de elaborare, avizare și aprobare a documentațiilor de urbanism rămân supuse legii în vigoare la data inițierii lor, iar certificatele de urbanism emise anterior își păstrează valabilitatea (art. 582 din Codul urbanismului);
  • consecința: pentru procedurile de autorizare începute sub Legea nr. 50/1991, Decizia nr. 91/2026 rămâne direct aplicabilă; pentru procedurile începute ulterior, se aplică art. 76 din Codul urbanismului privitor la aprobarea și efectele PUZ.

2. Ce a decis ÎCCJ prin Decizia nr. 91/2026

Sesizarea a fost formulată de Curtea de Apel Constanța, în recursul declarat într-un litigiu privind refuzul autorității de emitere a autorizației de construire pentru un imobil compus din locuințe colective și spații comerciale. Certificatul de urbanism fusese emis în octombrie 2020, în baza unui PUZ aprobat de consiliul local. Acest PUZ schimbase destinația zonei și stabilise indicatori urbanistici superiori celor din PUG. Beneficiarul a depus cererea de emitere a autorizației de construire în septembrie 2021. Ulterior, la plângerea prealabilă a unor persoane vătămate, consiliul local a revocat hotărârea de aprobare a PUZ, reținând că planul încalcă PUG și Regulamentul general de urbanism. Tribunalul a respins cererea dezvoltatorului de obligare a primarului la emiterea autorizației, reținând că imobilul încalcă PUG și că o autorizație emisă în aceste condiții ar fi anulabilă.

Curtea de Apel a sesizat ÎCCJ în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: dacă art. 56 alin. (5) din Legea nr. 350/2001, art. 28 alin. (2) din normele metodologice de aplicare a acesteia și art. 2 alin. (2) și (2¹) din Legea nr. 50/1991 se interpretează în sensul prelungirii valabilității documentației de urbanism în vigoare la data începerii procedurii de autorizare, în ipoteza în care, după acest moment, dar înainte de emiterea autorizației de construire, autoritatea locală revocă actul administrativ de aprobare a documentației de urbanism pentru motive de nelegalitate.

ÎCCJ a răspuns afirmativ, stabilind că: „Valabilitatea documentației de urbanism în vigoare la data de început a procedurii de autorizare se extinde de drept și în situația în care, ulterior acestui moment, dar anterior emiterii autorizației de construire, autoritatea publică locală a procedat la revocarea actului administrativ de aprobare a documentației de urbanism pe considerente de nelegalitate.”

Dispozitivul se referă generic la „documentația de urbanism”, astfel încât soluția acoperă, în principiu, și PUG și PUD, nu doar PUZ.

3. Raționamentul instanței supreme

Potrivit art. 56 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 350/2001, valabilitatea documentațiilor de urbanism se extinde de drept pentru investițiile care au început în perioada de valabilitate, până la finalizarea acestora, dacă în acea perioadă a fost începută, în condițiile legii, procedura de autorizare. ÎCCJ a reținut următoarele:

  • noțiunea de „valabilitate” privește aptitudinea actului de a produce efecte juridice, aptitudine care poate înceta prin expirarea termenului, dar și prin anulare sau revocare; norma nu se limitează, așadar, la expirarea PUZ;
  • ca moment de referință, legea cere ca procedura de autorizare să fi început în perioada de valabilitate a documentației, nu ca documentația să rămână în vigoare până la emiterea autorizației;
  • procedura de autorizare este unitară: începe cu cererea de emitere a certificatului de urbanism, care stabilește regimul tehnic al imobilului, și se încheie cu emiterea autorizației de construire;
  • nelegalitatea actului normativ, constatată ulterior, nu poate elimina retroactiv efectele juridice deja produse în beneficiul unui terț de bună-credință; ÎCCJ a invocat, prin analogie, Decizia Curții Constituționale nr. 208/2025 și principiul neretroactivității;
  • norma urmărește protecția investițiilor aflate în curs și a încrederii legitime a beneficiarului în documentația de urbanism care, la data începerii procedurii, beneficia de prezumția de legalitate.

4. Ce nu spune decizia

Decizia are o sferă limitată, iar efectele ei nu trebuie supraevaluate:

  • ÎCCJ nu a analizat legalitatea revocării PUZ și nu a dispus emiterea autorizației de construire în speță, ci a dezlegat exclusiv chestiunea de drept cu care a fost sesizată;
  • decizia nu creează un drept necondiționat la autorizare: autoritatea emitentă verifică în continuare celelalte condiții legale (documentația completă, avizele și acordurile, dreptul asupra terenului);
  • protecția privește doar proiectele pentru care procedura de autorizare a început cât timp documentația de urbanism era în vigoare; PUZ revocat nu mai poate fi folosit pentru proiecte noi;
  • decizia privește revocarea de către autoritatea locală, ipoteza anulării PUZ de către instanța de contencios administrativ nu a fost tranșată, deși considerentele deciziei pot fi invocate și în acest caz;
  • nu este tranșată situația în care certificatul de urbanism a fost solicitat înainte de revocare, dar emis după această dată, întrucât dispozitivul deciziei, raportat la data începerii procedurii, susține extinderea valabilității, însă unele considerente se raportează la data emiterii certificatului.

5. Când începe procedura de autorizare

Momentul-cheie este începerea procedurii de autorizare. Potrivit art. 2 alin. (2¹) din Legea nr. 50/1991, procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcții începe odată cu depunerea cererii pentru emiterea certificatului de urbanism. Contează data depunerii acestei cereri, nu data depunerii documentației pentru autorizația de construire.

În practică, beneficiarul trebuie să poată dovedi data depunerii cererii pentru obținerea certificatului de urbanism și faptul că PUZ era în vigoare la acea dată. Așadar, dovada principală este cererea de emitere a certificatului de urbanism, cu numărul și data înregistrării la autoritatea emitentă. Utile sunt și hotărârea de aprobare a PUZ, cu data publicării, precum și hotărârea de revocare, din care rezultă că revocarea a intervenit ulterior începerii procedurii.

Certificatul de urbanism consemnează regimul tehnic al imobilului potrivit documentației de urbanism în vigoare la data emiterii sale, astfel încât întreaga procedură se desfășoară sub imperiul acestei documentații. Revocarea ulterioară a documentației nu poate fragmenta procedura și supune etapele ei unor regimuri juridice diferite, în lipsa unei dispoziții legale exprese în acest sens.

Ați primit un refuz de emitere a autorizației după revocarea sau anularea PUZ? Analizăm documentele și stabilim dacă procedura de autorizare poate continua.

Programați o discuție

6. Anularea PUZ în instanță: ce se întâmplă cu certificatele și autorizațiile

Prin Decizia nr. 10/2015, ÎCCJ stabilise că hotărârea de anulare a unui act administrativ cu caracter normativ produce efecte și asupra actelor individuale emise în baza lui, dacă acestea erau contestate în procese aflate în curs la data publicării hotărârii. După anularea mai multor PUZ, această interpretare a fost invocată pentru a contesta autorizații de construire emise în baza lor, inclusiv pentru clădiri aflate în execuție.

Prin Decizia nr. 208/2025, Curtea Constituțională a constatat că art. 23 din Legea nr. 554/2004, în interpretarea dată prin Decizia ÎCCJ nr. 10/2015, este neconstituțional. Curtea a reținut că legalitatea unui act individual se apreciază în raport cu legea în vigoare la data emiterii lui, iar instanțele trebuie să analizeze fiecare caz în parte. Anularea PUZ nu atrage, prin ea însăși, nelegalitatea autorizațiilor deja emise.

În prezent, Codul urbanismului confirmă că autorizațiile emise cu încălcarea prevederilor legale pot fi anulate de instanța de contencios administrativ [art. 360 alin. (2)] și permite instanței să dispună, la cererea titularului și pe baza unei expertize tehnice, menținerea construcțiilor realizate în baza unei autorizații anulate, în cazul în care acestea au fost realizate în conformitate cu dispozițiile legale și reglementările urbanistice aplicabile și dacă răspund cerințelor fundamentale de calitate în construcții (art. 364). Pentru procedurile de autorizare aflate în curs la data anulării PUZ, Codul urbanismului nu conține o regulă expresă. Se limitează să prevadă că, după anulare, devin direct aplicabile prevederile PUG în vigoare [art. 361 alin. (7)] și că, după anularea judiciară a unui refuz nejustificat, autoritatea nu poate respinge noua cerere invocând modificările ulterioare ale documentației de urbanism [art. 363 alin. (2)].

7. Dispozițiile tranzitorii ale Codului urbanismului

Codul urbanismului a intrat în vigoare la 25 august 2026. Regimul situațiilor juridice în curs la data intrării acestuia în vigoare este stabilit, în principal, de art. 582:

  • procedurile de elaborare, avizare și aprobare a documentațiilor de urbanism demarate înainte de intrarea în vigoare a Codului urbanismului rămân supuse legii în vigoare la data inițierii lor [art. 582 alin. (1)]; data inițierii este data la care actul administrativ în baza căruia se demarează procedura este adus la cunoștința terților [art. 582 alin. (6)];
  • certificatele de urbanism emise înainte de intrarea în vigoare a Codului urbanismului își păstrează valabilitatea, iar autorizațiile de construire se emit în baza avizelor solicitate prin aceste certificate, potrivit legii în vigoare la data emiterii certificatelor [art. 582 alin. (4)].

Art. 582 nu prevede expres că procedura de autorizare începută sub Legea nr. 50/1991 rămâne, în ansamblul ei, supusă acestei legi, însă soluția rezultă din principiul tempus regit actum și este confirmată de Clarificările Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) privind aplicarea Codului urbanismului. Potrivit MDLPA, toate cererile înregistrate până la 24 august 2026 inclusiv se soluționează în baza legislației în vigoare la data înregistrării, adică Legea nr. 50/1991, Legea nr. 350/2001 și normele lor de aplicare, indiferent de obiectul cererii și de faza procedurii.

Prin urmare, pentru procedurile de autorizare începute înainte de 25 august 2026, în baza unui certificat de urbanism emis potrivit Legii nr. 50/1991 și în baza unei documentații de urbanism aprobate potrivit Legii nr. 350/2001, Decizia nr. 91/2026 rămâne direct aplicabilă. Este și situația din litigiul care a generat sesizarea ÎCCJ.

8. Ce prevede Codul urbanismului pentru proiectele noi

Procedura de autorizare începe, și sub noua reglementare, cu solicitarea certificatului de urbanism (art. 249 din Codul urbanismului).

Sub vechea reglementare (Legea nr. 50/1991), certificatul de urbanism era definit ca act de informare și, ca regulă, nu putea fi atacat separat de autorizația de construire. Sub Codul urbanismului, certificatul de urbanism devine act administrativ cu caracter individual, cu excepția celui emis exclusiv în scop de informare. În cazul proiectelor noi, această caracteristică înseamnă un risc în plus pentru investitori, întrucât terții îl pot ataca în mod direct. Ca act individual intrat în circuitul civil, certificatul nu mai poate fi revocat de emitent, ci doar anulat de instanță, iar terții îl pot contesta doar în termenele prevăzute de art. 11 din Legea nr. 554/2004.

Pentru procedurile de autorizare începute după 25 august 2026, Codul urbanismului păstrează logica fostului art. 56 alin. (5) din Legea nr. 350/2001:

  • prevederile PUZ se aplică până la actualizarea sau modificarea lor printr-o documentație de urbanism de rang egal sau superior, iar valabilitatea PUZ se extinde de drept până la finalizarea implementării proiectelor pentru care procedura de autorizare a început în perioada de valabilitate [art. 76 alin. (10)];
  • hotărârea de aprobare poate stabili un termen de valabilitate a PUZ; expirarea acestuia nu afectează investițiile pentru care procedura de autorizare a fost inițiată, în condițiile legii, până la data expirării [art. 76 alin. (11) și (12)];
  • ca regulă, documentațiile de urbanism nu au o durată limitată de valabilitate, ci sunt valabile până la aprobarea unei noi documentații de rang egal sau superior modificatoare; autoritățile locale verifică la fiecare 5 ani actualitatea acestora (art. 109);
  • în cazul anulării unui PUZ de către instanța de contencios administrativ, devin aplicabile direct prevederile PUG în vigoare sau ale PUZ pentru zona construită protejată [art. 361 alin. (7)].

Codul urbanismului nu reglementează expres efectele revocării hotărârii de aprobare a PUZ asupra procedurilor de autorizare aflate în curs. Formularea art. 76 alin. (10) este însă apropiată de cea a fostului art. 56 alin. (5), iar argumentele ÎCCJ privind sensul noțiunii de „valabilitate”, caracterul unitar al procedurii de autorizare și protecția beneficiarului de bună-credință sunt, în principiu, valabile și sub Codul urbanismului. Mai incertă este situația anulării judiciare, pentru care art. 361 alin. (7) din Codul urbanismului prevede aplicarea directă a PUG în vigoare. Autoritățile ar putea invoca acest text pentru a refuza extinderea valabilității PUZ anulat, deși el nu distinge între procedurile noi și cele aflate în curs.

Sub Codul urbanismului, PUD poate fi act normativ sau act individual, după caracteristicile lui [art. 110 alin. (1)]. Un act administrativ cu caracter individual intrat în circuitul civil nu mai poate fi revocat, ci doar anulat în instanță, la cererea emitentului, în termen de un an [art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004].

9. Trei exemple practice

  • Certificatul de urbanism a fost cerut în martie 2025, iar consiliul local revocă PUZ în mai 2026: procedura rămâne supusă legii vechi (art. 582 din Codul urbanismului), iar Decizia nr. 91/2026 se aplică direct; revocarea nu este, prin ea însăși, un motiv de refuz al emiterii autorizației de construire.
  • PUZ este anulat definitiv de instanță în 2026, iar autorizația de construire emisă în 2024 în baza lui este contestată de un vecin: anularea produce efecte numai pentru viitor, iar instanța analizează legalitatea autorizației în raport cu legea și documentația în vigoare la data emiterii (Decizia CCR nr. 208/2025).
  • Certificatul de urbanism a fost cerut în octombrie 2026, sub Codul urbanismului, iar PUZ este revocat înainte de emiterea autorizației: se aplică art. 76 alin. (10) din Codul urbanismului; în lipsa unei reguli exprese privind revocarea, beneficiarul poate invoca raționamentul Deciziei nr. 91/2026.

10. Ce pot face investitorii

  • Constituiți dosarul probator încă de la început. Păstrați dovada datei la care ați depus cererea de emitere a certificatului de urbanism și verificați ce documentație de urbanism era în vigoare la acea dată.
  • Urmăriți ședințele consiliului local și litigiile privind PUZ pe baza căruia a fost emis certificatul, inclusiv acțiunile în anulare formulate de terți sau de prefect. Actele cu caracter normativ pot fi atacate oricând [art. 11 alin. (4) din Legea nr. 554/2004], deci vechimea PUZ nu exclude riscul. Beneficiarul poate formula cerere de intervenție accesorie în sprijinul autorității, pentru a apăra legalitatea PUZ.
  • Verificați termenul de valabilitate al certificatului de urbanism și al avizelor: extinderea valabilității PUZ nu prelungește automat aceste termene. Dacă certificatul expiră, autoritatea poate susține că o nouă cerere declanșează o procedură nouă, guvernată de documentația în vigoare la acea dată. Depuneți cererea de autorizare a lucrărilor de construire cât mai repede și solicitați din timp prelungirile, dacă sunt necesare.
  • Dacă primiți un refuz de emitere a autorizației întemeiat pe revocarea PUZ, invocați Decizia nr. 91/2026 în plângerea prealabilă și, ulterior, în acțiunea în contencios administrativ. Argumentația trebuie construită cu atenție, pentru că autoritatea va invoca prevederile art. 361 alin. (7) din Codul urbanismului.
  • Dacă autorizația deja emisă este contestată după anularea PUZ, invocați Decizia CCR nr. 208/2025, care a stabilit că anularea actului normativ nu afectează automat actele individuale emise valabil în baza lui, și, după caz, cereți menținerea construcției pe baza unei expertize tehnice (art. 364 din Codul urbanismului).
  • Dacă PUZ este revocat, analizați oportunitatea atacării hotărârii de revocare. Aceasta este un act administrativ distinct, care poate fi contestat în contencios administrativ.
  • Transpuneți riscul în contract. În tranzacțiile de achiziție a proiectelor se recomandă câteva protecții contractuale: declarații și garanții privind legalitatea PUZ și inexistența litigiilor sau a plângerilor prealabile; emiterea autorizației de construire drept condiție suspensivă; mecanisme de ajustare a prețului pentru ipoteza revocării sau anulării PUZ înainte de obținerea autorizației de construire.

Întrebări frecvente

Care este diferența dintre revocarea și anularea unui PUZ?

Revocarea este decisă chiar de consiliul local care a aprobat PUZ, printr-o hotărâre ulterioară. Anularea este pronunțată de instanța de contencios administrativ, la cererea unei persoane vătămate sau a prefectului, și produce efecte numai pentru viitor. Decizia ÎCCJ nr. 91/2026 privește revocarea.

Ce prevede Decizia ÎCCJ nr. 91/2026?

Decizia stabilește că valabilitatea documentației de urbanism în vigoare la începutul procedurii de autorizare se extinde de drept și dacă, înainte de emiterea autorizației de construire, autoritatea locală revocă actul de aprobare a documentației pentru nelegalitate. Decizia este obligatorie pentru instanțe de la publicarea sa în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 3 noiembrie 2026.

Pot obține autorizația de construire dacă PUZ a fost revocat?

Da, dacă procedura de autorizare a început cât timp PUZ era în vigoare și sunt îndeplinite celelalte condiții legale. Revocarea ulterioară nu este, prin ea însăși, un motiv de refuz. Dacă autoritatea refuză totuși, beneficiarul poate formula plângere prealabilă și apoi acțiune în contencios administrativ, invocând Decizia nr. 91/2026.

Ce se întâmplă cu autorizația de construire dacă PUZ este anulat de instanță?

Autorizația nu este anulată automat. După Decizia CCR nr. 208/2025, legalitatea autorizației se analizează de la caz la caz, în raport cu legea în vigoare la data emiterii. Pentru zona respectivă devin aplicabile prevederile PUG. Dacă autorizația este totuși anulată, instanța poate dispune menținerea construcției, pe baza unei expertize tehnice.

Se aplică decizia după intrarea în vigoare a noului Cod al urbanismului?

Decizia se aplică direct procedurilor începute înainte de 25 august 2026, care rămân supuse legii vechi. Pentru procedurile începute ulterior, Codul urbanismului conține o regulă similară privind extinderea de drept a valabilității PUZ (art. 76 alin. (10)). Prin urmare, raționamentul deciziei este, în principiu, aplicabil și sub noua reglementare, deși Codul urbanismului nu reglementează expres efectele revocării.

Adesman & Asociații asistă investitori și dezvoltatori în procedurile de autorizare a construcțiilor și în litigiile de contencios administrativ privind documentațiile de urbanism, certificatele de urbanism și autorizațiile de construire. Despre noile reguli privind certificatul de urbanism și autorizația de construire puteți citi și analiza noastră despre Legea nr. 169/2026. Aflați mai multe despre practica noastră de drept imobiliar, construcții și infrastructură.

Aveți un proiect blocat din cauza revocării sau a anulării unui PUZ? Discutați cu echipa noastră de drept imobiliar.

Contactați-ne

Materialul are caracter exclusiv informativ și general și nu reprezintă consultanță juridică. Regimul juridic aplicabil trebuie analizat în funcție de situația concretă a fiecărui proiect și de legislația în vigoare la data analizei.