La 9 septembrie 2026, Comisia Europeană a prezentat propunerea de Regulament privind contractele de achiziție publică și concesiunile, cunoscută sub denumirea „Public Procurement Act” (COM(2026) 590, procedura 2026/0265(COD)). Propunerea ar urma să abroge Directivele 2014/23/UE, 2014/24/UE și 2014/25/UE și să le înlocuiască cu un singur regulament, direct aplicabil în toate statele membre. O mare parte din regulile cuprinse astăzi în Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale și Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii ar fi stabilite direct prin dreptul Uniunii.
Elementul cel mai discutat este preferința europeană: autoritățile ar putea limita participarea la ofertanții din UE și din țările „acoperite” de acorduri internaționale, ar putea cere o anumită origine a produselor sau ar putea acorda avantaje la evaluare. Propunerea nu este încă adoptată, însă ofertanții din state fără acord cu UE în domeniul achizițiilor, cum sunt Turcia sau China, sunt deja într-o poziție mai slabă după jurisprudența recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
1. De ce un regulament în locul directivelor din 2014
Propunerea înlocuiește cadrul actual, format din Directiva 2014/24/UE (achiziții publice clasice), Directiva 2014/25/UE (sectoare utilitare) și Directiva 2014/23/UE (concesiuni), cu un regulament unic. Achizițiile din domeniul apărării și securității, reglementate de Directiva 2009/81/CE, rămân în afara propunerii.
Un regulament se aplică direct, fără transpunere, astfel încât operatorilor economici ar urma să li se aplice aceleași reguli în toate statele membre. Pragurile de aplicare propuse corespund celor actuale: 5.404.000 euro pentru lucrări și concesiuni, 140.000 euro pentru produse și servicii achiziționate de autoritățile guvernamentale centrale, 216.000 euro pentru celelalte autorități contractante și 432.000 euro pentru produse și servicii achiziționate de entitățile contractante din sectoarele utilitare (art. 2 din propunere).
2. Cum ar funcționa preferința europeană
2.1. Trei categorii de operatori economici
Propunerea distinge între operatorii și produsele din Uniune, operatorii și produsele „acoperite” și cele din țări terțe neacoperite. Un operator dintr-o țară terță este „acoperit” atunci când statul său este parte la Acordul privind achizițiile publice al Organizației Mondiale a Comerțului (GPA) sau are cu UE un acord comercial ori un acord de uniune vamală care conține angajamente privind achizițiile publice, iar achiziția concretă intră în angajamentele asumate de UE prin acel acord (art. 70). Uniunea vamală dintre UE și Turcia nu cuprinde astfel de angajamente, astfel că operatorii turci rămân neacoperiți. Potrivit considerentului 32, statutul se stabilește separat pentru fiecare procedură.
Considerentul 33 reflectă jurisprudența CJUE din cauzele Kolin și CRRC Qingdao Sifang, precizând că drepturile și principiile care decurg din legislația Uniunii în materia achizițiilor publice nu se extind la operatorii economici, bunurile, serviciile sau lucrările provenite din țări terțe care nu beneficiază de acoperire în temeiul angajamentelor internaționale ale Uniunii.
2.2. Instrumentele aflate la dispoziția autorității
Potrivit art. 73 din propunere, autoritatea contractantă ar putea, cu condiția să anunțe acest lucru în documentația de atribuire:
- să limiteze participarea la operatorii din UE și la cei acoperiți, inclusiv în privința subcontractanților;
- să ceară ca produsele să fie, integral sau într-o anumită proporție, de origine UE sau dintr-o țară acoperită;
- să respingă ofertele în care valoarea de origine UE sau acoperită reprezintă mai puțin de jumătate din valoarea estimată a ofertei;
- să acorde ofertelor din UE sau acoperite o reducere de preț sau puncte suplimentare la evaluare, fără ca această ajustare să afecteze prețul efectiv plătit în temeiul contractului.
Regulile de origine ar fi stabilite unitar de regulament (considerentul 35), pe baza regulilor vamale și a principiilor din Regulamentul (UE) 2022/1031 privind instrumentul pentru achizițiile internaționale. Comisia a anunțat și un instrument online pentru verificarea acestui statut.
2.3. Preferință opțională, cu posibilitate de impunere
Ca regulă, aplicarea preferinței ar rămâne la latitudinea autorității contractante. Comisia ar putea însă s-o facă obligatorie prin acte delegate, numai față de operatorii și produsele neacoperite și atunci când acest lucru este în interesul Uniunii (art. 75), iar actele sectoriale pot impune propriile reguli de preferință (considerentul 35 dă exemplul medicamentelor critice). Considerentul 34 ilustrează interesul Uniunii prin sectoare precum transportul feroviar și construcțiile navale. Propunerea nu cuprinde o listă închisă de produse sau sectoare, iar preferința ar putea fi înlăturată, între altele, în situații de urgență sau când nu există o alternativă rezonabilă. Mai exact, art. 76 prevede patru situații în care autoritatea contractantă poate decide să nu aplice aceste cerințe, respectiv atunci când contractul intră sub incidența art. 48 (urgență și criză), atunci când produsele sau serviciile necesare nu pot fi furnizate de un operator din UE sau acoperit și nu există o alternativă rezonabilă, când nu au fost depuse oferte adecvate sau când aplicarea preferinței ar presupune costuri disproporționate.
3. Calitatea, simplificarea și digitalizarea
Atribuirea pe baza celui mai bun raport calitate-preț ar deveni regula generală. Potrivit art. 98 alin. (4), criteriile de calitate ar trebui să aibă o pondere de cel puțin 30% din punctaj și de cel puțin 50% la contractele care implică multă forță de muncă. Potrivit art. 98 alin. (5), autoritatea s-ar putea abate de la aceste ponderi numai dacă explică modul în care calitatea este asigurată prin specificațiile tehnice sau prin condițiile de executare a contractului.
Procedurile actuale ar fi înlocuite de două proceduri principale, procedura deschisă și procedura dinamică, ambele cu sau fără negociere, completate de o procedură pentru inovare. Platformele naționale de achiziții electronice ar urma să fie interconectate printr-o rețea de interoperabilitate la nivelul Uniunii, care ar permite schimbul de informații între autoritățile contractante și operatorii economici. Propunerea prevede și crearea unui serviciu electronic de verificare a eligibilității operatorilor, bazat pe instrumente digitale de identificare și verificare a datelor societăților, prin care documentele și informațiile necesare participării la procedurile de achiziție ar putea fi furnizate o singură dată și reutilizate.
4. Calendarul: ce se întâmplă de acum până la aplicare
Textul poate fi modificat semnificativ în Parlamentul European și în Consiliu. Foaia de parcurs „One Europe, One Market” din 24 aprilie 2026 stabilește ca țintă încheierea negocierilor în ultimul trimestru al anului 2027. Regulamentul ar intra în vigoare la 20 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE și s-ar aplica după încă doi ani.
Pregătiți o procedură în care pot participa ofertanți din afara UE sau intenționați să depuneți o ofertă în România? Analizăm documentația și regimul aplicabil.
5. Regulile care se aplică deja ofertanților din afara UE
5.1. Hotărârile Kolin și CRRC Qingdao Sifang
Prin hotărârea din 22 octombrie 2024, pronunțată în cauza C-652/22 Kolin, privind o licitație feroviară din Croația, CJUE a stabilit că un operator economic dintr-o țară care nu a încheiat cu UE un acord ce garantează accesul egal și reciproc la achizițiile publice, în speță Turcia, nu poate invoca Directiva 2014/25/UE pentru a contesta atribuirea contractului. Accesul acestor operatori ține de competența exclusivă a Uniunii în materie de politică comercială comună. În lipsa unui act al UE, autoritatea contractantă apreciază de la caz la caz dacă îi admite în procedură, iar contestația lor se analizează numai pe temeiul dreptului național.
Hotărârea din 13 martie 2025, pronunțată în cauza C-266/22 CRRC Qingdao Sifang, privește direct România. Autoritatea pentru Reformă Feroviară exclusese un consorțiu condus de o societate chineză dintr-o procedură pentru achiziția a 20 de trenuri, în temeiul definiției operatorului economic din Legea nr. 98/2016, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 25/2021. Curtea a reținut că un stat membru nu poate impune, printr-o lege națională, excluderea operatorilor din țări fără acord. Autoritatea contractantă decide însă dacă îi admite și poate prevedea în documentația de atribuire un regim diferențiat, de exemplu o ajustare a punctajului.
5.2. Instrumentul pentru achizițiile internaționale (IPI)
Regulamentul (UE) 2022/1031 permite Comisiei să adopte măsuri împotriva țărilor terțe care restricționează accesul operatorilor din UE la achizițiile lor. Măsurile constau în ajustarea punctajului sau în excluderea ofertelor și privesc contractele de cel puțin 15 milioane de euro (lucrări și concesiuni), respectiv 5 milioane de euro (produse și servicii). Prima măsură, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1197, aplicabil din 30 iunie 2025, exclude operatorii de origine chineză din procedurile pentru dispozitive medicale cu o valoare de cel puțin 5 milioane de euro, iar produsele de origine chineză nu pot depăși 50% din valoarea contractului.
5.3. Regulamentul privind subvențiile străine (FSR)
Potrivit Regulamentului (UE) 2022/2560, ofertantul trebuie să notifice contribuțiile financiare străine atunci când valoarea estimată a contractului este de cel puțin 250 de milioane de euro (sau loturile pentru care ofertează însumează cel puțin 125 de milioane de euro) și când grupul său, împreună cu principalii subcontractanți și furnizori, a primit în ultimii trei ani cel puțin 4 milioane de euro de la aceeași țară terță. Sub al doilea prag se depune o declarație. Contractul nu poate fi atribuit cât timp Comisia examinează notificarea (20 de zile lucrătoare pentru examinarea preliminară, 110 zile lucrătoare pentru investigația aprofundată). Omisiunea notificării poate fi sancționată cu amendă de până la 10% din cifra de afaceri a grupului.
6. Recomandări practice
Pentru autoritățile contractante din România
- Stabiliți încă din etapa de pregătire dacă admiteți ofertanți din state fără acord cu UE în domeniul achizițiilor publice și ce regim le aplicați, menționând clar aceste aspecte în documentația de atribuire.
- Pentru procedurile de achiziție a dispozitivelor medicale încadrate în codurile CPV prevăzute de Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1197 și cu o valoare estimată de cel puțin 5 milioane de euro, fără TVA, verificați aplicarea măsurii IPI.
- În procedurile de cel puțin 250 de milioane de euro, prevedeți în calendar perioada de examinare a Comisiei în temeiul FSR.
- Revizuiți ponderea factorilor de calitate din modelele de documentație, având în vedere pragul de 30% propus.
Pentru ofertanții din afara UE (inclusiv din Turcia și China)
- Verificați dacă statul de origine este parte la GPA sau are un acord cu UE care acoperă achiziția respectivă; Turcia și China nu sunt părți la GPA.
- Citiți cu atenție documentația de atribuire: autoritatea poate limita participarea sau poate prevedea un regim diferențiat.
- Verificați originea produselor și a subcontractanților, relevantă deja pentru măsurile IPI.
- Calculați din timp contribuțiile financiare străine primite de grup, precum și de principalii subcontractanți și furnizori implicați în ofertă, pentru a ști dacă datorați notificare sau declarație FSR.
Întrebări frecvente
Public Procurement Act se aplică deja?
Nu. Este o propunere aflată în procedură legislativă. Dacă va fi adoptată, se va aplica în mod automat, în toate statele membre, la doi ani de la intrarea în vigoare.
Poate o autoritate contractantă din România să excludă astăzi un ofertant din Turcia?
Da, conform hotărârilor Kolin și CRRC Qingdao Sifang, autoritatea poate decide de la caz la caz dacă admite ofertanții din state fără acord cu UE în domeniul achizițiilor, iar decizia trebuie să rezulte din documentația de atribuire. O normă națională care impune excluderea automată nu poate fi aplicată.
Preferința europeană va fi obligatorie?
În forma propusă, aplicarea ei este, ca regulă, o opțiune a autorității contractante. Comisia ar putea să o facă obligatorie prin acte delegate, numai față de operatorii și produsele neacoperite și atunci când acest lucru este în interesul Uniunii, iar unele acte sectoriale pot impune propriile reguli.
Ofertanții din UE sunt afectați de FSR?
Da. Obligația de notificare depinde de contribuțiile financiare primite de la state terțe, indiferent de sediul ofertantului, dacă pragurile sunt atinse.
Adesman & Asociații asistă autorități contractante și operatori economici din România și din afara Uniunii în pregătirea și derularea procedurilor de atribuire, în analiza regimului aplicabil ofertanților din țări terțe și în contestațiile în fața CNSC și a instanțelor. Aflați mai multe despre practica noastră de achiziții publice și parteneriate public-private.
Vreți să știți ce reguli se aplică ofertei dumneavoastră sau procedurii pe care o organizați? Discutați cu echipa noastră de achiziții publice.
Materialul are caracter exclusiv informativ și general și nu reprezintă consultanță juridică. Propunerea de regulament poate fi modificată în procesul legislativ, iar regimul aplicabil trebuie analizat în funcție de situația concretă și de legislația în vigoare la data analizei.
