O companie străină care vrea să intre pe piața din România are de ales între mai multe structuri: o societate românească nouă (de regulă un SRL sau o SA), o sucursală a societății-mamă sau o reprezentanță comercială. Alegerea influențează răspunderea societății-mamă, capitalul social necesar, regimul fiscal și obligațiile de raportare.
Cadrul legal s-a schimbat semnificativ în ultimul an. Legea nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative („Legea nr. 239/2025”) a reintrodus un capital social minim pentru SRL, Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare („Legea nr. 141/2025”) a majorat impozitul pe dividende la 16% începând cu 2026, iar regimul microîntreprinderilor a fost restrâns. Ghidul prezintă formele disponibile, procedura la Oficiul Național al Registrului Comerțului („ONRC”), înregistrarea fiscală și obligațiile ulterioare, la 19 noiembrie 2026.
1. Formele disponibile pentru un investitor străin
Legea societăților nr. 31/1990 („Legea societăților”) permite persoanelor fizice și juridice străine să înființeze societăți în România în aceleași condiții ca investitorii români. Nu există, ca regulă, cerința unui asociat sau administrator român.
SRL (societate cu răspundere limitată)
- este forma cea mai folosită pentru filialele companiilor străine; poate avea un asociat unic (persoană fizică sau juridică) și cel mult 50 de asociați (art. 12 din Legea societăților);
- asociații răspund pentru obligațiile societății numai până la concurența capitalului social subscris;
- conducerea este asigurată de unul sau mai mulți administratori, care pot fi cetățeni străini și pot să nu aibă domiciliul în România;
SA (societate pe acțiuni)
- potrivit art. 10 alin. (1) din Legea societăților, SA are cel puțin doi acționari și un capital social de minimum 90.000 lei;
- poate fi administrată în sistem unitar (consiliu de administrație) sau dualist (directorat și consiliu de supraveghere);
- este potrivită pentru proiecte mari, structuri cu mai mulți investitori sau activități în care legea specială o impune.
Filiala, sucursala și reprezentanța
- filiala este o societate cu personalitate juridică, constituită în una dintre formele prevăzute de lege (art. 42 din Legea societăților); din punct de vedere juridic este o societate românească, chiar dacă este deținută integral de o companie străină;
- sucursala este un dezmembrământ fără personalitate juridică al societății străine (art. 43 din Legea societăților); se înregistrează la ONRC, dar drepturile și obligațiile aparțin societății-mamă;
- reprezentanța este reglementată de Ordonanța Guvernului nr. 18/2022 privind autorizarea și funcționarea în România a reprezentanțelor societăților și organizațiilor economice străine, aprobată prin Legea nr. 95/2023 („Ordonanța nr. 18/2022”); se autorizează de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și poate desfășura numai activitățile și actele juridice prevăzute în autorizația de funcționare, fără a desfășura activități economice în nume propriu (art. 4 din Ordonanța nr. 18/2022).
2. Capitalul social după Legea nr. 239/2025
Din 2020 până la sfârșitul anului 2025, un SRL putea fi înființat cu un capital simbolic de 1 leu. Legea nr. 239/2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1160 din 15 decembrie 2025, a schimbat această regulă prin art. VI:
- SRL nou-înființat trebuie să aibă un capital social de cel puțin 500 lei;
- SRL a cărui cifră de afaceri netă depășește 400.000 lei în exercițiul financiar precedent trebuie să aibă un capital social de cel puțin 5.000 lei, iar majorarea se face până la sfârșitul exercițiului financiar următor; o scădere ulterioară a cifrei de afaceri nu obligă la reducerea capitalului;
- societățile existente au la dispoziție doi ani de la intrarea în vigoare a Legii nr. 239/2025 pentru conformare; nerespectarea poate atrage dizolvarea societății de către tribunal, la cererea ONRC sau a oricărei persoane interesate.
Pentru o societate care va depăși rapid pragul de 400.000 lei, este util ca actul constitutiv să prevadă de la început un capital de cel puțin 5.000 lei. Aceeași lege restrânge distribuirea dividendelor și rambursarea împrumuturilor de la asociați când activul net scade sub jumătate din capitalul subscris, ceea ce contează pentru filialele finanțate intragrup.
3. Procedura de înmatriculare la ONRC
Înmatricularea este reglementată de Legea nr. 265/2022 privind registrul comerțului și pentru modificarea și completarea altor acte normative cu incidență asupra înregistrării în registrul comerțului („Legea nr. 265/2022”). Cererea se poate depune online, cu semnătură electronică calificată, inclusiv prin avocat. Potrivit legii, cererea se soluționează într-o zi lucrătoare de la înregistrare, dacă dosarul este complet; registratorul poate acorda un termen de până la 15 zile pentru completarea documentelor. În toamna anului 2026, presa a semnalat întârzieri de aproximativ o lună la unele oficii teritoriale.
Documente necesare, în linii mari
- actul constitutiv, semnat de fondatori sau de reprezentantul lor împuternicit, care cuprinde și datele administratorilor, durata mandatului acestora și o clauză de deblocare pentru situațiile de paritate de vot;
- documentul care atestă dreptul de folosință asupra spațiului cu destinație de sediu social (contract de închiriere, comodat sau act de proprietate);
- pentru un fondator persoană juridică străină: extrasul din registrul comerțului (certificat de înregistrare sau certificate of good standing) și hotărârea organului competent de a înființa societatea și de a numi reprezentantul;
- declarația privind beneficiarul real, cu excepția situației în care datele beneficiarilor reali sunt cuprinse în actul constitutiv.
Documentele oficiale emise în străinătate trebuie, de regulă, apostilate potrivit Convenției de la Haga din 1961 sau supralegalizate, după caz, și însoțite de traduceri legalizate în limba română (art. 76 alin. (1) și (2) din Legea nr. 265/2022). Totodată, Legea nr. 265/2022 a eliminat obligația depunerii specimenului de semnătură al reprezentanților legali și a simplificat cerințele privind declarațiile pe propria răspundere, fără a elimina obligația depunerii declarației-tip referitoare la îndeplinirea condițiilor de funcționare sau desfășurare a activității.
Beneficiarul real
Potrivit art. 56 alin. (1) și (3) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului („Legea nr. 129/2019”), societatea declară beneficiarul real la înmatriculare și la orice modificare, în termen de 15 zile. Declarația se depune anual numai de societățile care au în structura acționariatului entități din jurisdicții necooperante fiscal sau cu risc ridicat de spălare a banilor şi/sau de finanţare a terorismului.
4. Înregistrarea fiscală: CUI și TVA
Odată cu înmatricularea, societatea primește codul unic de înregistrare (CUI), care servește ca cod de identificare fiscală. Înregistrarea în scopuri de TVA se poate solicita chiar prin cererea de înmatriculare, potrivit art. 316 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal („Codul fiscal”). După modificările din 2025 și 2026, înregistrarea solicitată odată cu înmatricularea produce efecte de la data înregistrării în registrul comerțului.
- înregistrarea este obligatorie dacă se estimează sau se realizează o cifră de afaceri peste plafonul de scutire de 395.000 lei pe an (art. 310 alin. (1) din Codul fiscal); sub acest plafon, înregistrarea este opțională;
- ANAF poate refuza înregistrarea dacă apreciază că societatea nu are intenția și capacitatea de a desfășura activitate economică [art. 316 alin. (11) lit. f) din Codul fiscal];
- cota standard de TVA este de 21% de la 1 august 2025.
5. Contul bancar și verificările KYC
Potrivit Legii nr. 239/2025, persoanele juridice trebuie să dețină pe toată durata existenței un cont de plăți la un prestator din România sau la Trezoreria Statului. Societățile nou-înființate au la dispoziție 60 de zile lucrătoare pentru deschiderea contului; lipsa acestuia poate conduce la declararea societății ca inactivă din punct de vedere fiscal și la amenzi.
Băncile aplică măsurile de cunoaștere a clientelei prevăzute de Legea nr. 129/2019. În cazul unei filiale deținute de o societate străină, banca solicită de regulă structura completă a grupului până la beneficiarul real, documentele societății-mamă, apostilate și traduse, și informații despre sursa fondurilor și activitatea preconizată. Procedura poate dura câteva săptămâni.
Pregătiți intrarea pe piața din România? Vă ajutăm să alegeți structura potrivită și coordonăm înființarea societății, de la actul constitutiv la înregistrarea fiscală.
6. Impozitarea: profit, microîntreprindere, dividende
Impozitul pe profit și regimul microîntreprinderilor
Cota impozitului pe profit este de 16%. O societate nou-înființată poate aplica, în schimb, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor dacă îndeplinește condițiile prevăzute de art. 47 alin. (1) din Codul fiscal. În 2026, condițiile principale sunt:
- veniturile nu depășesc echivalentul în lei a 100.000 euro (plafonul a scăzut de la 250.000 euro în 2025); la depășire, societatea trece la impozitul pe profit începând cu trimestrul respectiv;
- cota este unică, de 1% din venituri, după eliminarea cotei de 3% prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89/2025 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative;
- societatea are cel puțin un salariat cu normă întreagă;
- asociații care dețin mai mult de 25% din capital pot aplica regimul pentru o singură societate.
Pentru filialele grupurilor străine, regimul este rareori disponibil, din cauza plafonului redus și a regulilor privind întreprinderile legate.
Dividendele și convențiile de evitare a dublei impuneri
Potrivit Legii nr. 141/2025, dividendele distribuite începând cu 1 ianuarie 2026 se impozitează cu 16%, atât pentru beneficiarii rezidenți, cât și pentru nerezidenți. Pentru o societate-mamă străină, cota efectivă poate fi redusă în două moduri:
- scutirea aplicabilă societăților-mamă din Uniunea Europeană și din Spațiul Economic European care dețin cel puțin 10% din capitalul filialei pe o perioadă neîntreruptă de cel puțin un an, potrivit art. 229 alin. (1) lit. c) și c¹) din Codul fiscal (transpunerea Directivei 2011/96/UE);
- cotele reduse prevăzute de convențiile de evitare a dublei impuneri încheiate de România, care se aplică pe baza certificatului de rezidență fiscală al beneficiarului.
Sucursala, reprezentanța și prețurile de transfer
Sucursala este tratată ca sediu permanent: profitul atribuibil se impozitează în România cu 16%, iar transferul profitului către societatea-mamă nu este considerat distribuire de dividende. Reprezentanța datorează un impozit anual fix de 18.000 lei, adică aproximativ 3.369 euro (art. 236 alin. (1) din Codul fiscal). Tranzacțiile dintre filială și alte societăți din grup (servicii, licențe, împrumuturi, livrări) trebuie să respecte principiul valorii de piață (art. 11 alin. (4) din Codul fiscal). În funcție de valoarea lor, se întocmește dosarul prețurilor de transfer. Pentru detalii, consultați pagina noastră de drept fiscal.
7. Obligații după înființare și situații speciale
- registre și evidențe: registrul asociaților sau al acționarilor, registrele hotărârilor adunării generale și ale administratorilor, evidența contabilă potrivit Legii contabilității nr. 82/1991;
- situațiile financiare anuale se depun la ANAF până la data de 31 mai inclusiv a exercițiului financiar următor celui de raportare; nedepunerea situațiilor financiare anuale în termen de 5 luni de la împlinirea termenului legal conduce la declararea societății ca inactivă;
- salariații: contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților (REVISAL) cel târziu în ziua anterioară începerii activității; pentru angajații din afara UE se aplică procedura de aviz de muncă și permis de ședere, descrisă în ghidul nostru privind angajarea cetățenilor străini;
- domenii sensibile: dacă investiția privește energie, telecomunicații, transport, sănătate sau alte sectoare de interes pentru securitatea națională și depășește pragurile legale, este necesară autorizarea prealabilă a Comisiei pentru examinarea investițiilor străine directe (CEISD); detalii în ghidul nostru despre autorizarea investițiilor străine.
Pentru preluarea unei societăți existente, consultați articolul despre achiziția unei companii în România.
Ce trebuie să faceți
- Alegeți forma în funcție de activitate: filială (SRL sau SA) pentru activitate comercială, sucursală dacă grupul acceptă răspunderea directă a societății-mamă, reprezentanță doar pentru activitățile permise de autorizația de funcționare, fără activitate economică în nume propriu.
- Stabiliți capitalul social ținând cont de pragurile din Legea nr. 239/2025 și de nevoile reale de finanțare ale filialei.
- Obțineți din timp documentele societății-mamă, apostilate și traduse.
- Identificați beneficiarii reali și pregătiți structura grupului pentru ONRC și pentru bancă.
- Asigurați un sediu social cu titlu valabil și verificați dacă activitatea necesită autorizații speciale sau autorizare CEISD.
- Deschideți contul bancar în termen de 60 de zile lucrătoare de la înmatriculare și înregistrați primii salariați în REVISAL înainte de începerea activității.
Întrebări frecvente
Poate un cetățean sau o companie străină să înființeze o firmă în România fără asociat român?
Da. Legea societăților nu impune un asociat sau un administrator român. O persoană fizică sau juridică străină poate fi asociat unic al unui SRL, iar administratorul poate fi nerezident.
Care este capitalul social minim pentru un SRL în 2026?
Pentru un SRL nou-înființat, capitalul minim este de 500 lei. Peste o cifră de afaceri netă de 400.000 lei, minimul devine 5.000 lei.
Cât durează înființarea unei firme în România?
Legea nr. 265/2022 prevede soluționarea cererii de înmatriculare într-o zi lucrătoare, dacă dosarul este complet. În practică, întârzierile apar mai ales la documentele apostilate și la contul bancar.
Care este diferența dintre o filială și o sucursală?
Filiala este o societate românească cu personalitate juridică proprie, iar societatea-mamă răspunde doar în limita capitalului subscris. Sucursala nu are personalitate juridică, iar societatea-mamă răspunde direct și nelimitat pentru obligațiile ei.
Cât impozit se plătește pe dividendele trimise societății-mamă din străinătate?
Cota legală din 2026 este de 16%. Dividendele plătite unei societăți-mamă din UE sau SEE care deține cel puțin 10% din capital timp de cel puțin un an pot fi scutite. Altfel, cota poate fi redusă prin convenția de evitare a dublei impuneri.
Poate o filială a unui grup străin să fie microîntreprindere?
Teoretic da, dacă îndeplinește condițiile din art. 47 alin. (1) din Codul fiscal, inclusiv plafonul de 100.000 euro și existența unui salariat. În practică, plafonul redus și regulile privind întreprinderile legate fac ca majoritatea filialelor să plătească impozit pe profit.
Adesman & Asociații asistă companii străine la intrarea pe piața din România: alegerea structurii, redactarea actului constitutiv, înmatricularea la registrul comerțului, precum și obligațiile corporative ulterioare. Aflați mai multe despre practica noastră de drept societar, fuziuni și achiziții.
Doriți să înființați o societate în România? Discutați cu echipa noastră de drept societar.
Materialul are caracter exclusiv informativ și general și nu reprezintă consultanță juridică sau fiscală. Structura potrivită și regimul juridic și fiscal aplicabil trebuie analizate în funcție de situația concretă a fiecărui investitor și de legislația în vigoare la data analizei.


